Browsing Category

Notite

Cultura, Notite

Cartea întâia, numită “Dezbinarea prietenilor”

Panciatantra (cele cinci cărți ale înțelepciunii) este cea mai celebră carte de povești, fabule și cugetări din literatura sanscrită și în același timp cel mai simplu și cel mai atrăgător tratat de înțelepciune din câte s-au scris vreodată.

“Sînt șapte feluri de negoț, prin care se poate câștiga avere și anume: comerțul cu miresme , intrarea în stăpânirea unui amanet, afaceri în numele unei tovarășii, venirea mușteriilor cunoscuți, arătarea unui preț mincinos, cântar și greutăți false și aducerea de mărfuri din altă țară.
Doar se spune:
Dintre toate mărfurile, cea mai de seamă e mireasma; ce sînt aurul și celelalte pe lângă ea, când se vinde pe-un preț de-o sută de ori mai mare decât acela cu care a fost cumpărată?
Când o casă este pusă amanet, starostele negustorilor își slăvește zeitatea care-l ocrotește: “Dacă moare cel care a amanetat-o, îți voi aduce rugăciuni de mulțumire”.
Cel din fruntea unei tovarășii, când e însărcinat cu o afacere în numele ei, cugetă vesel în inima să: “azi am pus mâna pe întreg pământul plin de bogății; ce-mi mai trebuie altceva?” .
Când vede pe mușteriul cunoscut și așteptat cu nerăbdare că vine la el, negustorul lacom de banii aceluia se bucura ca și cum i s-ar fi născut un băiat.
De asemenea:
Măsura când e plină, când neplină, înșelarea continuă a mușteriilor, spunerea unui preț mincinos: acesta-i felul negustorului.
De asemenea:
Oamenii se duc departe în țară străină pentru a câștiga cu trudă îndoit și întreit, cumpărând mărfuri.”

Cultura, Notite

Viteazul în piele de tigru. Cele mai frumoase povești de dragoste

Fragment din “Viteazul în piele de tigru” de Alexandru Mitru

“Cu toate astea, într-o zi, când veneam de la vânătoare laolaltă cu împăratul, eu am zărit-o pe Nestana. Era-mpreună cu Asmata și alte două slujitoare, care-o vegheau și zi și noapte, după poruncile Davarei, într-un turn al palatului.
Văzând atâta frumusețe, sufletul mi s-a tulburat.Mi s-a-mpăienjenit privirea. Am amețit și am căzut.
Împăratul se-ngrijorase. Vracii nu știau ce să-mi facă. Doar eu înțelegeam prea bine că m-am îndrăgostit pe viața de fata împăratului.
Ce nu știam, era că fata se-ndrăgostise, ca și mine, cât ne privisem ochi în ochi, o clipă poate, nu mai mult.
După un timp, cu îndrăzneală, Nastana mi-a trimis pe Asmata cu un răvaș, în care ea mărturisea că mă iubește, că știe tot ce pătimesc și că va fi numai a mea.
Dragostea ne prinsese-n lațul ei fermecat pe amândoi, și-Asmata, fata asta blândă, pe care-o vezi aici cu mine, însoțindu-mă la necaz, purta scrisorile-ntre noi.”