Browsing Category

Cultura

Cultura, Ganduri Cuantice, Poezii, Reflectii

Despre teoria lui Malthus și controlul populației, sărăcie și poezie

poverty,saracie,malthus,humans,humanity,omenire,money,bani,power

“Malthus credea că păturile sociale sărace, neavînd acces la ideile din eseul său, nu vor reuși să se abțină de la a procrea în continuare, mai ales în condițiile în care erau încurajați prin lege să o facă. De aceea, ajutorul de stat acordat acestora a fost eliminat din buget, ca efect al politicilor malthusiene, urmărindu-se descurajarea natalității și ponderarea progresiilor geometrice.”

Cine zice că poezia nu te-ajută cu nimic pe lumea asta, să se gândească mai bine cu mintea proprie și-apoi mai vorbim.

Datorită poeziei de mai jos, am aflat și eu de teoria lui Malthus, apărută în 1798: “Eseu asupra principiului populației”, despre cum afectează acesta îmbunătățirea viitoare a societății, care sugera că populația crește în progresie geometrică (2, 4, 8, 16, 32, 64…, adică multiplicarea continuă cu un număr constant), iar resursele de alimente, necesare subzistenței, doar în progresie aritmetică (1, 2, 3, 4, 5, 6…, adică doar adăugarea unei constante).

Un răspunsde Constantin Mille(1861-1927 – ziarist, nuvelist, poet, avocat și militant socialist român, activist prominent pentru apărarea drepturilor omului)

Aţi zis-o: dreptul vostru e legea grea a firii.
Aţi zis-o: e de faţă Malthus cu-ai lui adepţi:
În lupta pentru viaţă, la masa fericirii,
N´au loc copiii noştri; aţi zis-o şi-o ziceţi.

Aţi zis-o: cel mai tare triumfă totdeuna,
A pumnului domnie de sus şi până jos,
Progresul stă în luptă şi una câte una
Iluziile voastre cădea-vor sgomotos.

Aţi zis-o: trebuieşte un piedestal de crime
Cu lacrimi şi cu sânge de veacuri cimentat,
Ca cei aleşi din fire să iasă din mulţime
Spre-a duce omenirea spre ţelul depărtat.

Aţi zis-o: visătorii de legi umanitare
Nebuni şi fără ţintă poporul răzvrătesc:
Cum soarle se mişcă pe veşnica-i cărare
Pe-acelaş drum va merge curentul omenesc.

Aţi zis-o; mâne însă a voastră cuvântare
De-om lua-o’n noi nebunii, de-om zice tot ca voi:
„În lume stăpâneşte acel ce e mai tare”,
Cu lacrimi voi veţi plânge, voios vom râde noi!…

peace,war,pace,razboi,libertate,freedom,humans,money,power

Thomas Robert Malthus (1766-1834) a fost unul dintre primii specialiști care s-a ocupat de problema populație-dezvoltare.

În 1803 scoate o nouă ediție a lucrării :“Eseu asupra principiului populației sau o trecere în revistă a efectelor sale trecute și prezente asupra fericirii umane, împreună cu o cercetare a perspectivelor referitoare la îndreptarea sau moderarea relelor pe care acesta le provoacă”.

Câteva idei din Eseu:

  • “Foametea pare a fi ultima și cea mai teribilă resursă a naturii. Puterea populației covîrșește într-atît puterea pămîntului de a produce mijloacele de subzistență necesare omului, încît moartea prematură trebuie să viziteze sub o formă sau altă rasă umană. Viciile umanității sînt slujitori activi și abili ai depopulării. Ele sînt avangarda în marea armată a distrugerii; iar adesea termină ele însele groaznica treabă. Dacă se va întîmpla însă că ele să dea greș în acest război al exterminării, timpurile nesănătoase, epidemia, ciuma și nenorocirile vor împinge în față o armată grozavă și vor mătura de pe fața pămîntului mii și zeci de mii de victime. Dacă se va întîmpla ca succesul să nu fie deplin, uriașă, inevitabilă foamete va veni din urmă, și cu o singură lovitură va aduce populația la același nivel cu producția de alimente a lumii.”
  • “Atâta vreme cât într-o țară, pe lângă o recoltă proastă mai apar și probleme precum risipa celor bogați sau terenuri necultivate, plângerile împotriva lipsei de hrană nu pot fi justificate, iar mizeria care-i apăsă pe săraci trebuie atribuită relei comportări a claselor de sus ale societății și proastei cultivări a pământului. Efectul real este de a restrânge limitele actualei populații.”
  • “O recoltă proastă tinde să reducă, nu să crească salariile și tendința unui an cu recolta proasta este de a crește șomajul său de a scădea sumele de bani primite de oamenii pentru munca lor. Singurul avantaj al creșterii salariilor în această situație ar fi creșterea prețurilor la alimente care ar încuraja importul , iar un efect negativ ar fi ca o creștere a salariilor împiedică orice fel de economisire ajungând chiar la foamete.”
  • “Când  cererea de brațe de muncă este staționară, oamenii  neavând nici o sursă de venit cu care să-și întrețină familia, vor fi reticienți la înfăptuirea căsătoriei. Dacă cererea de brațe de muncă este în creștere, va continua și creșterea populației, până când va fi  frânată pozitiv de foamete sau de bolile generate de lipsuri.”
  • “Țările dominate de ignoranță sau despotism au fost foarte populate în raport cu mijloacele lor de subzistență, iar atunci când recoltele erau cât de puțin deficitare, locuitorii aveau de îndurat sărăcia și mizeria, căci fără prevedere și siguranța nu poate exista hărnicie. Cele mai bune stimulente ale hărniciei sunt mai curând speranța în ameliorarea unei situații dificile și teama de lipsă, decât lipsa în sine. Așa se explică faptul că cele mai bine dirijate eforturi ale hărniciei se găsesc la o clasă de oameni aflată deasupra clasei celor cumplit de săraci.”

poverty,saracie,homeless,home,money,bani,power,people

Și câteva citate:

“Sărăcia este părintele revoluţiei şi al fărădelegii.” – Aristotel

“Religia e ceea ce îi ţine pe cei săraci să nu-i omoare pe cei bogaţi”. – Napoleon Bonaparte

“Convingerea celor bogaţi că cei săraci sunt fericiţi nu este cu nimic mai stupidă decât convingerea celor săraci că cei bogaţi sunt fericiţi .” – Mark  Twain

“Când se războiesc bogaţii, cei ce mor sunt săracii.” – Jean Paul Sartre

“Singura soluție de a îmbunătății modul de trai al săracilor este educația” – Carol Bellamy

“Literatura trebuie să apere umanitatea împotriva dictaturilor şi a sistemelor de control.” – Mario Vargas Llosa

Cultura, Poezii

Nu-l iubește nimeni pe Chiștoc

dog,caine,animal,abandon,puppy,doggy,catel

Plouat și amărât

și fără de noroc,

pe cât e de mărunt

îl poți face breloc.

 

E aruncat de astă toamnă

pe la porți străine,

lepădat fără de teamă

chiar nu știu de cine.

 

Și milă mi-e de-a lui făptură

ce se chinuie-a trăi,

când viața e atât de dură

nici câine să nu fii!

 

Nu-i vina lui că-i corcitură

sau c-a fost prins cu ou’n gură!

E vina ălora de sus

că ne-au adus

unde-am ajuns!

Cultura, Poezii

De ieri și azi …

circus,pane,bread,ignorance,prostie,circ,barfa,gossip,chit-chat

M-am săturat de bârfe și prostii
de prea mult circ și de copii
care de zeci de ani rămân tot mici
la suflet strâmți, cuprinși de frici,
de griji, nevoi și-o foame mare
de tot ce e fără valoare!

Carti, Cultura, Notite, Recomand

Povestea “Tâlharul boierit” , de Alexandru Mitru

alexandru mitru,povesti,pacala,tandala,boier,primar,talhar,cow,mayor,thief

“Lupul își schimbă părul, dar năravul ba… Că năravul din fire n-are lecuire!”

Un tîlhar mare făcuse ce făcuse, nu ştim unde, dar ajunsese mai mare într-un sat, staroste sau, cum s-ar spune astăzi, primar. Putea astfel să fure mai în voie. Şi gîndul lui, întreaga zi, doar la furat, ca al beţivului la crîşmă. Ba, ca să-i meargă mai din plin, tocmeşte şi o slugă.

Pe cine să-l tocmească? Pe Tîndală, care plecase şi el prin lume să-l caute pe Păcală. Încheie cu el zapis, cum se obişnuia pe vremurile acelea. Zapis pe-un an, să-i împlinească orice poruncă fără cîrteală. Cheamă apoi stăpînul sluga şi-i spune cu glas aspru:
— Mergem deseară să căutăm o vacă, pe care am pierdut-o mai de mult. Mi-a găsit-o cutare, dar nu mi-a mai dat-o-napoi.

— Mergem, stăpîne. Ce putea să spună sluga? Că zapisul e zapis. Pricepe însă Tîndală la ce stăpîn e slugă. Şi hoţ şi mincinos.

— Eu am s-o iau, hotărăşte stăpînul; dar tu să stai şi să pîndeşti, să nu-mi vie vreo primejdie de cine ştie unde. Spre seară — seară înnourată de toamnă, cu burniţă — pornesc amîndoi, cu fereală, prin sat.

Intră tîlharul în staulul unui om. Îi fură vaca. Vine cu ea afară şi o ascunde într-un aluniş, dintr-o pădure, ce-o avea nu prea departe de satul unde se găseau. O leagă de-un copac şi o lasă-acolo, cu gîndul că-n ziua următoare s-o taie şi s-o vîndă cu preţ bun, la tîrg. A doua zi, ţăranul păgubaş umbla prin sat. Avea nouă copii, sărmanul. Cu laptele de la vacă îi ţinea. Se căina. Îşi smulgea părul de amar:

— Vai mie şi vai mie! Tîndală, ce să facă? Auzea omul cum se jeluia. Iese afară din ograda unde trebăluia. Iese afară şi face pe prostul:

— Dec, măi ţărane, că n-oi vrea să spui că ţi-a furat stăpînul nostru vaca, şi c-a ascuns-o în alunişul din pădure! Dec, măi ţărane! Si-i face omului un semn cu ochiul. Pricepe omul vorba lui Tîndală, fuge-n pădure, găseşte vaca-n aluniş şi şi-o aduce acasă.

Se-ncruntă hoţul la Tîndală:
— Netot ce eşti! Bătut în cap… M-ai dat de gol cu neghiobia ta.
— Dec, măi stăpîne! îi răspunde Tîndală, cum avea obiceiul. De ce nu mă înveţi cînd să grăiesc şi cînd să tac? Vorbesc şi eu precum mă taie capul. Da’ m-oi sili să mă deştept pe lîngă dumneatale.

— Să ştii, mai glăsuieşte încruntat stăpînul că, de se întîmplă încă o dată, eu te omor. Şi te-arunc în fîntînă.
— Să nu faci una ca asta, bre stăpîne! se roagă umilit Tîndală. Că te-oi sluji după poruncă!
— Am să te văd. Şi să te pregăteşti. La noapte ne ducem la tîrlă, unde îşi ţin sătenii oile. Cerul e tot înnourat. Înseamnă că ne merge bine.
— Stăpîne, da’ la tîrlă-i un cîine rău! încearcă sluga să-l sperie pe hoţul de stăpîn.
— Nu-ţi fie teamă! îi răspunde acesta. L-am omorît eu azi de-amiază. I-am dat drăcariţă în pîine.

Vine şi noaptea. Noapte-ntunecată şi fără lună, fără de nici o stea. Iată-i pe amîndoi în drum spre tîrlă. Ajung acolo. Tîrla fară cîine. Şi că era fără de cîine tîrla o simţise si-un lup.

povesti,mitru,pacala,tandala,old stories, fairy tales,books,carti

Intrase lupul în mijlocul tîrlei. Rupsese nişte miei. Se pregătea să-i sfîşie pe alţii. Era întuneric beznă. Tîndală are însă nişte ochi ca de pisică. Şi vede lupul. Cum îl vede, îi şopteşte stăpî-nului:

— Asculţi?
— Ce s-ascult, măi ?

Tîndală, în gîndul lui, îşi spune: „A venit vremea să-i fac de petrecanie tîlharului!”
Da’ cu glas tare îi rosteşte:

— Stăpîne, lasă-le, zău, păcatului de oi. Văz un mînz colo-n fundul tîrlei. Să-l prin-dem. Are preţ bun.
— Să-l prindem! se bucură tîlharul.
— Eu mă duc mai la deal — vorbeşte încetişor Tîndală — şi gonesc mînzul. Iar dumneata să-i ieşi în cale, gata să-l prinzi în braţe. Şi să-l luăm.

— Aşa fac, măi!
Zis şi făcut. Se suie grabnic sluga pe-un deal. Şi începe să dea cu bota în trunchiuri de copaci, să ţipe:
— Huo!… Huo!… Huo!… Huo!…
Lupul se sperie şi-o ia la goană. Stăpînul îl aşteaptă. Cînd se repede lupul, acesta: ţuşt, în faţă. Îl prinde drept în braţe. Pe urmă… Cred că nu mai e nevoie să povestesc ce s-a întîmplat cu primarul şi lupul

Care pe care s-a mîncat. Vă daţi şi voi cu socoteala!
Atîta vă pot încredinţa că: din noaptea aceea, satul a scăpat de tîlhar…

 

Cultura, Food, Lifestyle, Poezii

Despre bomboanele chinezești și cum am început să mă dau pe dulciuri

candy,sweets,dulciuri,bomboane,dulce,sweet,sugar,china,rice,food

Primele bomboane chinezești pe care le-am mâncat vreodată eu, au fost dropsurile alea mentolate , ambalate în acea cutie verde metalică. Cred că mai toți, cei de vârstă apropiată mie, cunosc despre ce bomboane e vorba, se mai găsesc și acum prin magazine, dar nu mai au același gust ca și cel de pe atunci.

Nu sunt consumatoare de dulciuri, de fel, prefer mai degrabă un fruct decât o bomboană. Dar de când cu prietenul nostru, Trixtek , care tot vizitează Shenzhenu’ am început să prind gustul pentru bombonici și dulcegării made în  China.

Nu știu ce să zic, dar părerea mea e că, dulciurile chinezești îs cu mult mai bune decât bomboanele cu lapte pudrate cu cacao, caramelele sau alte bombonici de-ale noastre, românești.

În special cele gumate, din orez sau acadelele dulci-acrișoare cu fructe uscate în mijloc, bomboane învelite în foiță de orez care se topește ușor în gură, bomboane nu foarte dulci cu arome din tot felul de fructe și legume, chiar și porumb, fasole roșie.

Atâtea combinații de gusturi pentru toți cei peste 1 miliard 3 sute de locuitori pe care-i are China.

Deci, mi-ar fi chiar imposibil să nu-mi regăsească și mie papilele gustative un dulce – o bombonică pe gustul meu!

candy,bomboane,dulciuri,china,shenzhen,sugar,sweets,fruits,milk,food,desert

Chiar în timp ce scrisei până acum, văd că mâncai 8 tipuri de  bomboane, dintre care, cele gumate de la HaoliyuanFood  cu diferite arome de fructe care primează în topul preferințelor mele. Și câteva de  la WhiteRabbit , Mr.Shu’s , câteva dropsuri(bine că-s micuțe) și altele pe care nu știu “cum le cheamă”, că-s scrise numai în chineză și nu știu să traduc.

Sweets
Cu bomboane chinezești
pofta dulce îmi trezești;
Aromate, glazurate
parcă le-aș mânca pe toate!

 

Peace&Love și să fiți dulci cu sau fără bombonele!

Cultura, Poezii

Bancuri și poezii de Blagoveștenie , Buna Vestire sau Ziua Cucului

 Common cuckoo, Cuculus canorus,bird,pasari,cucu,cuc,kuko,koiko

Discuție între două “centuriste” :
– Auzi, fată, da’ ce-i cu tine, de ești așa de supărată?
– Păi, cum, n-ai auzit că azi e …. dezlegarea la Pește !?

 

Ziua cucului

Iubita mea, auzi tu,
cântă’ntâia oară cucu’!
Pe nemâncate, azi,
îmi începui eu, lucru’
Și teamă mi-e
să nu mă spurce
Dă-mi gura ta,
că-i miere dulce!

Expresii românești, proverbe despre cuc:

  • “singur cuc”
  • “a avea mila cucului”
  • “a avea casa cucului”
  • “a-i cânta cucul”
  • “i-a cântat cucul în casă”
  • “a fi mai sărac ca cucul”

Cucul cântă, iar leneşul stă şi numără.

Cioara vrea să cânte ca un cuc, piticul vrea să pună mâna pe lună.

 

Blagoveștenia canibalilor

Auzi, tu, ce bună veste:
S-a dat voie, azi, la Pește
Să-l mănânci cu bucurie
Până mâine la chindie!

Cultura, Ganduri Cuantice, Poezii, Reflectii

Timp de împrumut sau cum să alungi plictiseala! Tu cât de des te plictisești?

bored,plictisit,lazy,lene,confuzie

Nu știu, sincer, nu știu cum alții se plâng că-s plictisiți, că nu știu ce să mai facă în timpul liber,  cum  să și-l mai  învioreze, pentru că mie nu-mi ajunge niciodată timpul, mereu mai am nevoie de ceva extra-timp.

Mi se ridică sângele-n cap și-mi vine să-l iau la bătaie pe ăla/aia care se plânge de plictiseală!

Mărimea personalităţii tale este egală cu problema care te poate scoate din sărite“ – spunea Sigmund Freud , dar asta e altă idee de discuție.

Însă, mi-a plăcut mult ideea astălaltă: “Să faci din români o naţiune de cuceritori înseamnă să le sădeşti orizontul în suflete, să-i înveţi să se teamă şi să fugă de plictiseală ca de moarte, să-i convingi că banalitatea nu înseamnă doar conformism, ci atrofiere a spiritului şi, pe cale de consecinţă, a cărnii.” – Horia Pătrașcu

Dar de unde, bieții de ei, să audă/vadă despre așa ceva pentru că, oricum, viața lor se rezumă doar la cele două instincte: autoconservare și reproducere deci, cu nimic mai mult decât soarta unui animal!

Și cum aș îndrăzni eu să le spun care-i leacul cel mai bun și ce ar trebui să facă împotriva netrebnicei plictiseli?

Li-i s-ar zgudui nervul, i-aș scoate din țâțâni, mi-ar da la neuroni cu explozii țipătoare, mi-ar scurt-circuita Zenul, dacă le-aș zice:

– Bă, ia pune mâna pe o carte și citește!

Mă gândesc că ei deabia s-au refăcut olecuță după “trauma școlarizării” , unde erau obligați să scrie , să citească, să socotească… Nu cred că vor să audă ei de cărți, din contră, te și mai înjură în gândul lor: “Deșteapta dreaq!”

Dar dacă ți-aș spune să te uiți  la un film/documentar/video sau să-ți găsești un hobby/pasiune sau să te apuci să faci sport?

Sau du-te în mijlocul naturii, mai mișcă-ți picioarele, respiră aer curat, bea apă de izvor, culege și tu o floare,  un măcriș, o leurdă, ceva… Natura e sănătate curată atât la trup cât și la suflet!

Întrebarea : “Până unde ajunge imaginația unui plictisit” – să fie doar un paradox?

evolutie,evolution,human,future,animal,nature

Între “Sex-Bani-manele e singura mea plăcere”  și  “Sex drugs and rock’n roll” , singura diferență să fie doar stilul de muzică?

Dar până când ?! Unde-i evoluția majoritară a lumii? De ce “Idiocracy” să devină realitate?!

Și tot vorbind, am găsit o super-soluție împotriva plictisului care ar da rezultate extraordinare atât celui prins de plictiseală cât și celui care nu are timp pentru ea:

  • un contract de închiriere timp!

Timp de împrumut

Dă-mi  timpul tău de plictiseală
să-l folosesc cum doar eu știu,
și-n schimb, moneda de’nvoială
îți va schimba soarta-ți banală!

Să se facă un contract între cel plictisit și cel care e doritor de timp liber, în care să se stipuleze că atât plictisitul cât și doritorul să aibe câștig de cauză.

Urmând ca doritorul să folosească timpul liber așa cum crede el de cuviință astfel încât, acel timp să fie creator de emoții și sentimente plăcute.

Dar cu obligația ca rezultatul a ceea ce s-a creat în timpul de împrumut  să fie transferat și către plictisit, cu aceeași intensitate și plăcere.

Dacă mă gândesc bine, se aseamănă un pic cu “vânzarea de suflete” sau acel “Pact cu diavolul” , numai că aici nu e vorba numai de un câștig reciproc(între diavol și om) , ci și de cel de-al treilea câștigător: Conștiința Colectivă!

Cultura, Ganduri Cuantice, Poezii, Reflectii

Ce sărbătorim azi: Ziua Fericirii, Soarele, Primăvara , Nowruz , Purim , Chaharshanbe Suri ?

nowruz,purim,equinox,echinoctiu,spring,primavara,sun,soare,moon,happy,ziua fericirii,ahau

Echinox

Cine iubește Soarele
Și Luna tot la fel,
Motiv de sărbătoare
Eu, astazi,i îi ofer! (20.03.2019)

Toată lumea de pe întreg Pământul sărbătorește câte ceva azi deci, trebuie că este o zi foarte importantă.

Indiferent de ce se sărbătorește, c-o fi despre Echinocțiul de Primăvară, Ziua Internațională a Fericirii, Ziua Soarelui, a Fertilității, a Primăverii, a Focului și Luminii(Chahārshanbe Suri), Anul Nou Persan(Nowruz) , Purim etc. … deci, clar, vibrațiile colective ale planetei sunt pozitive .

Și câteva curiozitați:

  • Chinezii credeau că în ziua în care cade echinocţiul de primăvară ouăle (simboluri ale fertilităţii) pot să stea în echilibru, deoarece gravitaţia este egală în toate părţile.
  • Indienii Sioux plantau în această zi un arbore ceremonial ce reprezenta o legătură între Cer şi Pământ, ţineau ritualuri şi dansuri în onoarea Soarelui. În această zi sanctuarul de la Teotihuacan din Mexic este luat cu asalt de sute de turiști dornici să celebreze echinocțiul de primăvară.  Oamenii urcă treptele celei mai înalte piramide, cea închinată Soarelui și întind mâinile spre cer. Echinocțiului îi sunt dedicate tradiții spectaculoase și la piramida lui Kukulcan de la Chichen Itza, unde are loc un spectaculos joc de umbre, în Machu Pichu, „orașul pierdut” din Peru sau Loughcrew, Irlanda.
  • Prima zi de primăvară astronomică coincidea cu prima zi a anului persan şi era marcată prin 13 zile de petreceri. Ei sărbătoresc echinocţiul de primăvară, marcând astfel Anul Nou Persan sau Nowrūz. Însă celebrarea Nowrūz-ului nu are loc doar în Iran, ci şi în Statele Unite ale Americii, Regatul Unit, în Balcani (Albania şi Kosovo), Asia Centrală, Caucaz, Asia de Sud Nord-vestul Chinei etc. Sărbătoarea este importantă şi pentru Sufiţi, Alawiţi etc. Ultima miercuri de la sfârşitul fiecărui an persan este celebrată în Iran şi poartă numele de Chahārshanbe Suri, festivalul iranian al focului, o sărbătoare a luminii sau a binelui care înfrânge întunericul, adică răul.
  • Vechii egipteni au construit Sfinxul în aşa fel încât acesta „priveşte” exact în punctul în care soarele răsare, cu ocazia echinocţiului de primăvară.

 

Peace&Love &Happy Day!