Ganduri Cuantice, Muzica, Reflectii

Muzică românească și psihologie. Meloterapie și jazz

music,sunet, vibratii

N-am întâlnit om viu care să spună că nu-i place muzica. Nu știu ce să zic de omul mort…
Dacă e să gândesc logic, conform vechiului nostru obicei de a nu asculta muzică timp de 6 săptămâni de la moartea unei rude apropiate, ar fi : nu!
Sau, mai e o variantă, e posibil ca muzica să-l scoale din morți?!
Zic și eu: “când ești viu, știi că nu ești mort; dar când ești mort nu mai știi nimic” , pentru că nu știm cum e să nu mai fi purtător de corp fizic.
Ei, da’ nu’i bai, avem noi timp să aflăm, când s-o termina spectacolul vieții.
Dar, mai știi! Poate că avem noroc să ne transformăm conștiința în vreun computer cuantic.

Acum ascult jazz , îmi place.

Prof. Adrian North ne informează că știe ce fel de om ești dacă-i spui ce fel de muzică asculți, că a cercetat dânsu’.
Și zice așa:

  • persoanele amatoare de muzică clasică sunt în general persoane cu o stimă de sine ridicată dar predominant introverte;
  • persoanele care ascultă Jazz și Blues au o stimă de sine ridicată, sunt creative și blânde;
  • iar fanii Rock și Heavy Metal sunt în general mai leneși, au o stimă de sine scăzută și sunt creativi.

Se mai zice și că “mesajele pe care le ascultăm prin intermediul pieselor preferate ajung să se transforme în convingeri puternice.”
Deci, dacă ajung să fac meloterapie ascultându-l pe Velea, pe Ina, Ruby, Antonia sau oricare altă “vedetă” de la noi, irefutabil m-am defectat 🙂
Nu că aș face eu pe deșteapta, dar nu pot să ascult comercialismele astea, ceea ce generația de azi consideră a fi muzică.

“Muzica este graiul sufletului. Ea stârneşte în noi, nu instinctele, ci gândurile cele mai profunde.” – Ludwig van Beethoven

Peace&Love și cumpărați-vă un sonometru… “just in case” !

You Might Also Like